Planeta-Mamă

Prima săptămâna cu bebe – Ghid suprem de supraviețuire – partea I

Felicitari, dragă mămică, pentru noua viață ce crește în tine și te rog să te aplauzi și să te îmbrățișezi pentru asta, căci ești înfaptuitoarea celei mai mari minuni de pe Pământul asta, ce nu se poate compara cu nimic altceva si nimeni altcineva nu poate face asta in locul tău. TU ești acum purtătoarea unei noi vieți ce va va aduce atâta fericire si bucurie, așa cum numai un copil ar putea-o face.

Booon, pana acum toate bune si frumoase :)) Dar ce ne facem cu cele 5 milioane de gânduri care siiigur iti trec prin minte si scenarii care te țin in suspans, ca într-un joc “Jumanji”, despre ce vei face tu cand ajungi cu bebe acasă, cu omulețul ăla mic-mic care aproape ca-ti scapă printre degete de mic ce e si care “comunica” intr-un limbaj total nou, iar tu nu prea știi ce vrea acel “uaaa-ua” de la tine.

Cause’ I’ve been there twice 🙂 si pentru ca am prietene care urmează sa pașească in aceasta noua etapa, am făcut un research al celor mai eficiente metode pentru a trece cu bine de primele zile ale noii ființe cu voi acasă:

1. Considera aceasta perioada ca fiind un al patrulea trimestru. “Aceasta este cea mai importanta idee de care părinții se pot agata”, spune Harvey Karp, asistent profesor al pediatrilor la Universitatea Southern California, autorul cartii si DVD-urilor “The Happiest Baby on the Block”. “O data ce ai înțeles asta, totul va capata sens si va fi mult mai ușor de controlat.”

2. Incearca sa recreezi mediul din burtica. Karp spune ca in comparație cu alte mamifere, bebelusii sunt născuți, de fapt, cu câteva luni mai devreme. “Un manz, un vițel sau un pui de cămila pot alerga încă din prima zi in care s-au născut”. Pentru a facilita toată dezvoltarea de care un bebelus are nevoie ca sa poată deveni cât de cât independent, părinții ar trebui sa se străduiască sa recreeze viata din burtica pe cât de mult posibil. “In uter, bebelusul tău a fost obișnuit cu câteva elemente cheie: atingere constanta, spatiu limitat, sunete puternice ritmate (cum ar fi bătaia inimii mamei si trecerea sângelui prin arterele de lângă inima ei) si mișcarea constanta dintr-o parte in alta, sus si jos. După nastere, copilul tău tânjește după acel haos de senzații si sunete si poate fi agitat fără ele”, spune Karp. Așadar, jobul tău în esență, este să devii pântec în afara pântecului și să oferi copilului tău tot ceea ce are nevoie în primele 12 săptămâni. Cum poti face asta? Karp recomanda o serie de tehnici liniștitoare, ce a trebui sa transforme nou-născut-ul intr-un bebelus calm si fericit, care plânge mai puțin si doarme mai mult. Suna bine, nu? Din experiența proprie, noi am ars doua fohn-uri la David, si un al treilea la Natalia acum e pe duca :))), pentru ca funcționează foarte bine mai ales pentru somn. Ne mai place si hota, sau sunete albe pe YouTube sau diverse aplicații, însă noi evitam sa lăsam telefoanele lângă copiii, pentru ca bzzzz?la creier, știți voi, 4G, 5G :)))

3. “Kangaroo care” pe cât de mult posibil. “Kangaroo care”, așa cum americanii o numesc, este metoda contactului prelungit piele-pe-piele, care poate fi făcut de oricine din familie, nu doar de mama. Este dovedit ca ajuta bebelusul sa se calmeze. Nu subestima puterea terapiei prin atingere si apropiere, așa ca poarta-ti bebelusul, imbratiseaza-l si tine-l aproape pe cât de mult poti. Fii sigura ca nu-ti răsfeți copilul!

Babywearing in diverse culturi

4. Dumnezeiescul sistem de purtare. Înainte de nașterea lui David, acum 2 ani, începusem sa văd pe Facebook un grup de mamici zambarete, foarte Zen așa, care-si purtau cu multă dragoste bebelusii. Mi-a plăcut ca este încurajată aceasta idee si pentru ca imi doream si eu sa-mi păstrez atât zen-ul, cât si zambetul, si bebe in același timp sa fie fericit, mi-am luat frumos burtica in spate, ăăă!, pardon, in fata :)) si am vizitat împreuna cu tati centrul de probare sisteme sau “biblioteca”, așa cum i se mai spune. In Constanta este grupul “BabyWearing Constanta”, iar biblioteca este in zona Delfinariu, unde se organizează periodic întâlniri. La o simpla cautare pe google, vei găsi grupul corespunzător orașului tău. Pe mine m-a ajutat si acest filmuleț :https://youtu.be/jERMH2zG3gU, dar ce iti trebuie cel mai mult iti zic eu ce e.. CURAJ si perseverenta. Pe David l-am pus după 2-3 luni, având impresia ca e prea mic sa-l port in chestia aia după câteva zile de la naștere, iar treaba cu impaturitul pe mine al acelui wrap parea făcut de o caracatița cu 8 maini care nu mai știa care pe unde trebuie sa prindă si sa lege :))) Însă imi dădeam seama cu trecerea zilelor ca trebuie neaparat sa-l pun pe David acolo, căci altfel ajungeam la balamuc. Ei, la Natalia, altfel a stat treaba. Caracatița s-a transformat in “Zâna Sistemel” si înca din a treia zi am început sa o port fără nici cea mai mică teama, iar acum parca are praf de somn si liniște, că tare mult ii place acolo. Acestea fiind spuse, carry your baby, mommy, căci se face asta de cand lumea si pamantul.

5. Alăptarea sau una din cele 5 nevoi primare ale bebelușului (Foame/Sete/Somn/Scutec/Joaca). Sunt milioane de articole despre alăptare si sunt sigura ca asta e una din principalele tale griji, însă te pot asigura ca lucrurile sunt mai simple decât par. Dacă nu exista vreo cauza medicală pentru care bebe nu poate sa sugă (găsesti detalii aici https://www.romedic.ro/copilul-refuza-sanul-greva-suptului-0P33223), atunci eu te încurajez sa fii cât mai optimista in aceasta privința. Eu mi-am dorit mult sa fac asta, știind cât de benefic e pentru ei, dar si pentru mine totodata, iar rezultatele se văd, cel puțin la David care are o imunitate super strong, dar si la Natalia care e super voinică si voioasa la aproape 3 luni. Cel mai important moment este cel de după naștere, cand deși poate vei fi obosita după întregul proces (fie ca e naștere naturala așa cum am ales eu, fie cezariana) asta ar trebui sa-ti fie primul scop si gând: bebe atasat la san. David a prins foarte repede si chiar am fost uimita de cât de bine a decurs totul, pana la 1a6l, cand am trecut pe lapte praf pentru încă 6 luni. La Natalia in schimb am avut un pic de emoții, pentru ca parea puțin mai leneșă in a prinde sânul, însă cu încredere si multe rugăciuni la Doamne-Doamne am reușit in prima zi si noapte sa o obișnuiesc. Pentru mine totul a decurs destul de natural la ambii copii si nu am făcut nimic extra. Doar le-am oferit san ori de care ori am simțit, ca era de foame, ca era de sete sau pur si simplu uneori de alinare, căci lactatia funcționează pe principiul cerere-oferta, cu cât cererea e mai mare, cu atât va fi si oferta, si astfel tu vei avea lapte suficient pentru cât va cere bebe. Daca crezi ca întâmpini dificultăți sau ai nevoie de asistenta, apelează la consultanți in alăptare care pot veni la tine acasă. Fii încrezătoare si dorește-ti mult asta!!

To be continued..

Leave a Reply

Your email address will not be published.